gherlan substantiv masculin, nearticulat, articulat ; nominativ-acuzativ, singular, gherlan, gherlanul ; nominativ-acuzativ · plural, gherlani, gherlanii.

GHIORLAN, ghiorlani, s. m. ( Mold. ; în limbajul claselor dominante din trecut, spre a marca deosebirea de condiție socială) Țopîrlan, bădăran, țărănoi.

gurlan sm [ At: H III, 15 / Pl : ~i / E: nct ] ( Mol ) Șoarece mare, cu părul albicios Cf guzgan, ghiorlan. sursa: MDA2 (2010) · gurlán, V. ghĭorlan. sursa: ...

gherlán, gherláni, s.m. (pop.) 1. şobolan. 2. hoţ, tâlhar. 3. zugrav de icoane (format în inchisoarea din Gherla). ... Sinonime: GHERLÁN s. v. guzgan, şobolan.

ghĭorlán și (Arg.) gherlán m. (rus. gorlán, a. î., d. gorlánitĭ, a răcni, górlo, gîtlej. V. gîrlă. Cp. cu bădăran și mîrlan). 1) Iron.

Explicative DEX. ghiorlan m. Mold. bădăran, mojic: un ghiorlan cu un petec de pământ CR. [Lit. șobolan (v. gherlan)]. sursa: Șăineanu, ed. VI (1929); adăugată ...

Definiția cu ID-ul 795823: gherlan n. șobolan: terfeloage roase de gherlani. [Origină necunoscută]. sursa: Șăineanu, ed. VI 1929 ...

gherlă (gherle), s. f. – Carceră, închisoare. De la Gherla, oraș din Trans. , unde exista un penitenciar cunoscut. – Der. gherlan, s. m. ( Trans. , hoț).