Momentan, nu se poate crea o prezentare generală bazată pe AI. Încearcă din nou mai târziu.
Subaltern (adj., s. m./f.) înseamnă o persoană care este subordonată, care lucrează sub ordinele cuiva superior în grad, într-o ierarhie profesională sau militară, având un rang mai mic, o poziție inferioară; este folosit și ca substantiv (un subaltern) sau adjectiv (un coleg subaltern).
Definiție principală: Cel/cea care se află la un nivel inferior într-o ierarhie, în subordinea altcuiva.
Exemple: Un funcționar subaltern, un subaltern într-o echipă.
Etimologie: Provine din francezul subalterne.
Afișează mai mult
Afișează mai puțin
Răspunsurile de la AI pot include greșeli.Află mai multe
SUBALTÉRN, -Ă, subalterni, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care este subordonată altei persoane (într-o slujbă, într-o muncă), care lucrează sub ordinele ...
SUBALTÉRN, -Ă, subalterni, -e, adj., s.m. și f. (Persoană) care este subordonată altei persoane (într-o slujbă, într-o muncă), care lucrează sub ordinele altuia ...
SUBALTERNARE, subalternări, s. f. ( Log. ) Raport între judecățile universale și judecățile particulare de aceeași calitate, caracterizat prin faptul că din ...
SUBALTÉRN, -Ă, subalterni, -e, adj. , s. m. și f. (Persoană) care este subordonată altei persoane (într-o slujbă, într-o muncă), care lucrează sub ordinele ...
SUBALTERNARE, subalternări, s. f. ( Log. ) Raport între judecățile universale și judecățile particulare de aceeași calitate, caracterizat prin faptul că din ...
